Era a doua ora pe ziua de atunci. Dam noi frumusel culegerea rosie la pagina 158, citim exercitiul 6.
Ca sa vezi! Un fragment de Paler, din cartea ,,Desertul pentru totdeauna''. Ridic mana, sunt aleasa, citesc. La sfarsit zambesc si retin grairea. E perfect. Subliniez cat ai zice ,,pix'' o fraza ce mi-a placut, in care m-am regasit. Spranceana colegei de banca se intreaba ce-i cu mine. Ii fac semn, ei, fetei, catre ce am subliniat si aprob soptit aceasta...
,,Timpul nu reprezenta atunci nimic, nu exista pentru mine.'' - Octavian Paler
Si acum e la fel.
ce pot sa spun, amintirile sunt nemuritoare si timpul le hraneste.
RăspundețiȘtergere