Paradoxuri nataflete. Cugete de adolescent

*Placerea de a visa este mai indelunga decat cea a clipei.
*Daca vrei totul... faci totul.
*Trecutul unui scriitor va fi mereu adancit intr-o amestecatura complexa de amintiri...
*Gandurile sunt placute, dar realitatea este cu totul altfel.
*In orice zvon e o asteptare, si un vis in fiecare foaie...
*E important sa uiti a uita sa visezi!
*Nimic nu este indelung, poate doar iluzia cum ca ar exista asa ceva.
*Multi oameni, multe minciuni, multe promisiuni, multe fete, nenumarate pretentii, niciun sacrificiu, nicio recunostinta, niciun vis implinit... si totusi, supravietuiesc.
*In zilele de astazi nu prea mai exista diversitate.
*Cand te atasezi, parca atunci se-ncheie mai repede...
*Nimic nu mai e de mirarea d-altadata.
*Nimic nu e usor, dar ,,totul'' il putem face posibil.
*Ma gandesc, scriu, creez si ma bucur!
*Minutele trec si nu se mai intorc. Amprentele raman.
*O carte buna inlocuieste un prieten, o prietenie nu va putea niciodata sa inlocuiasca o carte buna!
*Un bun scriitor mereu se va exprima mult mai bine prin ceea ce el stie sa faca CEL MAI BINE. Condeiul, foaia si mana sunt sufletul lui. Sufletul, mintea, ochii si lectura sunt familia lui. El este el.
*Exista persoane care ma impresioneaza, dar care nu ma atrag.
*Arta scrisului incepe de acolo de unde fraza scrisa e apta sa retina sentimente.
*Arta scrisului in cazul marelui scriitor este arta viziunii exprimata prin scris. Batrana arta a scrisului este una produsa de creierul viu." - DE ACEEA IMI PLACE!
*Fiecare barbat este o legenda, asa cum fiecare femeie este un poem...
*Fa imposibilul posibil!
*Azi au reusit sa-mi zambeasca fara sfiala toate ,,usile" posibile, chiar si-asa intredeschise cum erau.
*... si tot astept in nerabdare, o raza iara sa se deschida, scriind un vers lung, visand cat de vesel doineste racoarea-n amurg.
*Exista si vieti aproape intregi dedicate unui singur lucru!
*Defectul meu este acela ca intotdeauna ma multumesc cu privitul de departe...
*Cateodata ma simt un mai mic copil, mai mic decat sunt, ce ar dori sa-i sopteasca Soarelui, el zambind dintos doar, ca de fiecare data, precum intr-o zi de noiembrie, punandu-ma intr-o iluzie credibila de fiecare data...
*N-ai prieten, deci gandesti.